La ce să te aștepți în cabinet

Pentru mulți oameni, partea cea mai dificilă nu este prima ședință.

Este perioada de dinainte, când nu știu exact ce urmează, cât trebuie să spună, dacă problema lor este suficient de serioasă încât să apeleze la terapie sau dacă vor fi judecați.

E o dovadă de mare putere să ceri ajutorul, iar a merge în terapie nu este un pas ușor, mulți se ascund că fac asta ca și cum ar fi ceva în neregulă să beneficiezi de sprijinul altcuiva.

Când eram mic, singurul terapeut de care știam din orașul de baștină era la școala cu nevoi speciale. Între timp, s-au desființat școlile alea și terapia a devenit mult mai normală, ceva ce pur și simplu faci pentru tine, inclusiv în orășelul din care sunt și eu.

Mai jos găsești procesul meu, de la primul contact până la încheiere. Nu toate colaborările arată identic, dar cadrul de bază rămâne același.

Îmi scrii pentru un apel gratuit

Completezi formularul cu datele de contact, intervalele în care poți vorbi și câteva rânduri despre motivul pentru care cauți sprijin.

Nu este nevoie să îți povestești viața și nici să trimiți informații foarte intime. Este suficient să înțeleg tema generală și dacă există o urgență sau o nevoie care depășește ceea ce pot oferi.

Dacă ești adolescent, primul contact poate veni de la tine sau de la un părinte. Înainte să începem orice colaborare, clarificăm acordul tău, rolul părintelui sau reprezentantului legal și regulile de confidențialitate.

Avem un apel scurt, gratuit

Apelul durează, de regulă, între 15 și 30 de minute.

Scopul lui este să vedem dacă ne potrivim, nu să facem terapie pe repede înainte.

Îmi spui ce te aduce în terapie, cât simți că este util în acest moment. Eu îți explic felul în care lucrez, îți răspund la întrebări și verific dacă situația este în aria mea de competență.

Ne uităm și la lucrurile practice: online sau în cabinet, program, tarif și disponibilitate.

La finalul apelului există 3 variante posibile:

  • stabilim prima ședință;
  • îți iei timp să te gândești;
  • concluzionăm că ai nevoie de alt profesionist sau de alt tip de sprijin.

Nu folosesc apelul ca tehnică de vânzare. Dacă nu cred că ne potrivim, îți spun.

Mi-a rămas în cap de 20 de ani o replică din filmul Peaceful Warrior:

Service to others. There is no higher purpose.

Cam ăsta e și scopul meu în ceea ce privește psihoterapia.

Stabilim prima ședință plătită

Prima ședință durează 50 de minute și costă 350 de lei, indiferent dacă ne vedem online sau în cabinet.

Înainte de întâlnire primești informațiile administrative necesare: locul sau linkul, modalitatea de plată, contractul de psihoterapie și posibil alte materiale pe măsură ce le voi crea 🙂

Nu trebuie să te pregătești ca pentru un examen. Dacă te ajută, mă interesează mai ales la prima ședință următoarele lucruri:

  • ce te-a făcut să ceri ajutor acum;
  • ce ai vrea să fie diferit în viața ta;
  • Ce ar trebui să se întâmple în prima întâlnire, ca să simți că a meritat?

E ok dacă nu ai încă răspunsuri clare, le căutăm împreună.

În prima ședință construim o hartă, nu un diagnostic.

Vreau să înțeleg ce se întâmplă în viața ta, cum ai ajuns în punctul acesta, ce ai încercat și ce contează pentru tine.

Este posibil să vorbim despre trecut, relații, familie, muncă sau alte experiențe relevante.

Nu urmez însă o listă rigidă și nu îți cer să spui mai mult decât poți în acel moment și nici nu încerc să-ți descopăr toată viața.

Clarificăm tema de lucru și începem să descriem ce ai vrea să obții. Uneori obiectivul se conturează repede. Alteori avem nevoie de câteva întâlniri până când devine suficient de clar. Până să simți că face click și ăla e.

La final îți voi cere feedback despre ședință. Vreau să știu dacă am vorbit despre ce era important, dacă te-ai simțit ascultat și dacă felul meu de lucru ți se potrivește.

Prima ședință nu te obligă să continui. Și eu voi evalua dacă pot lucra responsabil cu tema pe care o aduci.

Cred foarte mult în a te simți confortabil cu terapeutul tău, să te simți în siguranță și să simți că merită, dacă nu se întâmplă asta, chiar nu e cazul să continuăm.
Am refuzat deja 2-3 adolescenți, care erau trimiși de altcineva în terapie și doar voiau să bifeze niște ședințe ca părinții să-i lase-n pace.

În întâlnirile următoare lucrăm cu scopul stabilit în prim-plan

O ședință poate conține:

  • explorarea unei situații sau emoții;
  • întrebări despre viitorul pe care vrei să îl construiești;
  • identificarea excepțiilor și a resurselor;
  • scalarea unei probleme sau a progresului;
  • desenarea unei hărți, a unor opțiuni sau a unui tipar;
  • explicații și psihoeducație;
  • formularea unui experiment pentru perioada dintre întâlniri;
  • o conversație directă despre ceva ce observ în proces.

Nu le folosim pe toate la fiecare ședință și nu există o ordine prestabilită. Alegem ce pare relevant pentru tema și momentul tău.

Cred că un cadru pentru o ședință standard este:

  • Chestionar ORS sau Core10
  • Un mic check-up despre cum ești acum
  • Discuție despre teme / experimente dacă există
  • Discutăm depre ce discutăm
  • Sumarizăm despre ce am discutat și încercăm să stabilim o temă, nu o forțăm, dar deseori îți voi propune ceva.
  • Chestionar SRS
  • Ne luăm la revedere

Între ședințe observi, testezi și trăiești

Terapia ocupă 50 de minute. Viața ta se întâmplă în restul timpului.

De aceea, schimbarea este adesea legată de ceea ce observi și încerci între întâlniri. Uneori stabilim explicit un experiment. Alteori te invit doar să fii atent la un moment, o reacție sau o excepție.

Nu trebuie să îndeplinești perfect fiecare lucru asupra căruia am convenit. Dacă nu ai făcut ceva, nu primești o notă proastă.

Ne interesează de ce nu a funcționat experimentul și ce aflăm din asta sau care au fost motivele pentru care nu te-ai testat / făcut tema.
Nu cred în teme ca la școală, dar cred că ele zic ceva despre nivelul de engagement din cabinet. Iar când nu-ți faci nicio temă o perioadă mai lungă, e un semn că trebuie să vorbim despre asta.

Este posibil și să găsești singur o soluție mai bună decât cea discutată în cabinet. Cu atât mai bine. Scopul nu este să urmezi planul meu, ci să îți construiești capacitatea de a răspunde mai bine propriei vieți.

Verificăm regulat progresul și colaborarea

La fiecare întâlnire folosim ORS și SRS, două scale scurte despre starea ta generală și felul în care simți ședința. Uneori și CORE10.

Ne uităm și la schimbările observabile:

  • ce faci diferit;
  • ce a devenit mai ușor sau mai greu;
  • ce observă oamenii apropiați;
  • ce ai înțeles;
  • ce decizii poți lua acum;
  • cât de mult te apropii de obiectivul tău.

Uneori vei progresa în linie dreaptă. De cele mai multe ori, nu. O săptămână dificilă nu șterge tot ce ai construit. În același timp, nicio conversație plăcută nu trebuie confundată automat cu progresul.

Câteodată e chiar util să discutăm despre ce ai făcut ca să nu „cazi“ și mai mult într-o săptămână nasoală, acolo putem găsi resursele de care te poți folosi și în săptămânile mai ok.

Vorbim direct dacă ceva nu merge

Poate simți că pun prea multe întrebări, că am mers prea repede sau că am ratat ce era important.

Poate eu observ că obiectivul a devenit neclar sau că întâlnirile nu mai produc ceva util.

Vreau să putem spune aceste lucruri deschis și fără judecată.

Putem ajusta ritmul, metoda, frecvența sau tema. Putem reface obiectivul. Putem discuta un consult cu alt specialist. Putem încheia oricând colaborarea.

O să sune ciudat, dar n-am nevoie de sugar coating și nu prea suport de fel să fiu dus cu zăhărelul. Prefer să facem ceva util și de impact pentru tine.

M-am apucat de psihoterapie din dorința de a fi de folos și de a oferi înapoi din ce am primit de-a lungul timpului, prefer să nu ne pierdem timpul inutil și să discutăm deschis despre ce merge și ce nu merge bine.

Lucrăm cu finalul în minte

Nu există o diplomă la finalul terapiei și nici obligația de a ajunge la o versiune perfectă a ta.

Încheiem când obiectivele au fost atinse suficient, când ai resursele necesare pentru a continua fără sprijin regulat sau când procesul nu mai aduce o valoare proporțională cu timpul, banii și energia investite.

Înainte de final, ne uităm la:

  • schimbările pe care vrei să le păstrezi;
  • lucrurile care au ajutat;
  • semnele timpurii că o dificultate revine;
  • ce poți face singur (și poate planuri de genul if-then);
  • la cine poți apela;
  • în ce situații ar avea sens să revii.

Uneori reducem frecvența întâlnirilor înainte de încheiere.

Alteori stabilim o verificare după o perioadă.

Tot ce îmi doresc este să avem o ultimă ședință dacă am apucat să lucrăm o perioadă împreună, ca un soi de exit interview, în care ne concentrăm pe a păstra ce a funcționat și ce ai descoperit despre tine în procesul ăsta.

Poți reveni fără să transformăm terapia într-un abonament permanent

Viața se schimbă. Pot apărea multe în orice moment, fără să te anunțe cineva în avans.
Avem momente și perioade, uneori pur și simplu e posibil să nu vrei așa ceva sau poate pleci pe vreun vas în jurul lumii.

Faptul că am încheiat nu înseamnă că nu mai putem lucra niciodată împreună. Poți reveni pentru o temă nouă sau pentru o perioadă scurtă de clarificare. Sau pur și simplu pentru o singură sesiune în care să facem ping-pong de idei.

Vreau însă ca revenirea să fie o alegere care te ajută și de care ești convins/ă, nu o formă de dependență de relația terapeutică construită.

Dacă ai citit până aici și îți place cum îmi propun să lucrez în cabinet, hai să ne auzim într-un apel de cunoaștere, fără presiune.

Primul pas
Poate fi

Doar o
conversație